Îmi fumez ultima țigară,
Toți vecinii de vizavi știu
Mai puțin tu, tu te prefaci.
Ce frumos e să fumezi noaptea,
Să deschizi geamul și să te uiți
Cum se plictisesc oamenii
În casele lor cuminți,
Cum bat luminile din odăi,
Cum bat stelele în noi
Să-ți imaginezi cine sunt și ce fac,
Pe cine au iubit și ce au pierdut,
Cum dorm când totul îi doare;
Te uiți cum iese fum și știi,
Ardeai și înainte dar nu vedeai,
Acum vezi tot fumul din tine
Cum iese ca dintr-o fabrică,
Se duce rebel în par, în ochi, în creier
Se lasă purtat de vânt,
Încerci să stingi țigara,
Ies artificii de revelion din ea.
Te gândești ce bine c-a venit zăpada,
Poți să o lași să cadă și să se stingă
Singură, în tăcere, în noapte.
Și știi că asta e ultima țigară,
Ce bine că a venit zăpada...
No comments:
Post a Comment