Algoritm

e o adevărată arheologie
ce se întâmplă între noi cum trec anii
și tot mai găsim rămășițe
tot săpăm și săpăm pân-ajungem la suflet
deși noi am murit deja de mult
sufletele noastre sunt încă vii și tinere
sunt ca pruncii ce abia s-au născut
după un scurt și dureros travaliu de iad
sălbatici și neîmblânziți în pădurile mov
acolo unde mormântul nu e pe pământ
și toate trupurile se îngroapă în raiul celor
care nu mai așteaptă nimic de la nimeni
pe aceștia îi așteaptă raiul
iar tu cu rămășițele tale dumnezeiești
mă tot zgândări de suflet ca un arheolog
sperând c-o să găsești acolo ceva mai mult decât o bucată de trup și chip de lut
e un întreg arhetip în spatele gesturilor tale încât mă tot întreb când o să te oprești
Arheologia sufletului meu e un algoritm
la care nimeni nu poate ajunge
săpând