Azi în drum spre ratb,
chiar nu îi mai zice nimeni așa?
am văzut o frunză bătrână
Stătea leșinată pe stradă
Bolnavă părea și obosită
Cred că murise de la o
Supradoza de pământ
Nimeni nu s-a oprit să o asculte
Să o întrebe dacă e
Vie ori moartă
Așa că m-am oprit două secunde
Am luat-o în brațe și am pus-o
În copac, alături de surorile ei
Tare s-a mai bucurat!
Dintr-o dată, s-a făcut verde
Apoi toate frunzele împreună cu ea
Au înviat
Atunci m-am gândit să fac ceva
Diferit, ceva nou,
Să marchez ziua frunzei în calendar
Frunza care a înviat în ziua-nu-mai-știu
Așa că pentru prima dată
După tare mult timp
Am așteptat ratb-ul în fața stației
Nu m-am mai urcat în spate.
De azi și frunza avea dreptate:
Să ne bucurăm de tot și toate!
No comments:
Post a Comment